Foto Infrastructure Forum

O infrastructură adecvată este necesară având în vedere tendința de creștere a traficului din România

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (No Ratings Yet)
Se încarcă...

Foto Infrastructure ForumBusinessMark a organizat “Infrastructure Forum”, eveniment care a avut loc pe 25 noiembrie, în cadrul Howard Johnson Grand Plaza din București. În cadrul evenimentului au fost dezbătute teme legate de strategia de dezvoltare a infrastructurii românești – rețeaua de autostrăzi, reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii feroviare și stadiul lucrărilor la marile proiecte de infrastructură, la nivel național, în Bucureşti şi în principalele oraşe ale ţării. De asemenea, au fost analizate principalele surse de finanțare a proiectelor de infrastructură: fonduri europene, investiții, parteneriate Public Private şi finanțare bancară.

Vorbitorii primei sesiuni de discuții au fost: Constantin Mustățea, șeful Serviciului de Urmărire Lucrări, Metrorex, Alina Bilan, Partener, Coodonator Infrastructură, Achiziții Publice, Concesiuni, PPP, ONV LAW, Monica Patrichi, Consilier Superior, Transport Naval, Ministerul Transporturilor, Laurențiu Plosceanu, Președinte, Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții – ARACO, Roxana Gherman, Senior Analyst, Bucharest Office – Central and Eastern Europe, SACE SpA, Liviu Tache, Șef Serviciu investigatii vamale și control ulterior, Direcția Generală a Vămilor și Mihai Petre, Senior Manager, Customs & Global Trade, Deloitte România.

”Magistrala 5, Est-Vest, este în momentul de față în execuție la partea de structură pentru secțiunea Eroilor-Drumul Taberei și însumează 10 stații și un depou. Structura este realizată în proporție de aproape 80%. Utilajele vor ajunge spre final de an spre ultima stație, Râul Doamnei. Din totalul de 8.000 m de cale dublă sunt realizați în prezent 5.700 m de tunel fără probleme. Ritmul de execuție al tunelelor a înregistrat în unele perioade chiar și 40 m pe zi, media fiind de 12-15m pe zi. În momentul de față avem în analiză ofertele pentru încheierea contractului pentru material rulant”, a declarat Constantin Mustățea, șeful Serviciului de Urmărire Lucrări, Metrorex.

Potrivit acestuia, se preconizează că licitația se va încheia la finalul lui 2016. Următoarea zonă unde se vor demara construcții va fi zona Piața Iancului-Pantelimon. În primul semestru al 2016 se dorește demararea fazei de licitație pentru partea de structură.

”Avem numeroase porturi în România, dar din păcate traficul nu este așa cum ar trebui. Pentru ca un port să se mențină de interes european, traficul trebuie să fie de 500.000 de tone pe an. Și aceasta să fie media pe ultimii trei ani”, a explicat Monica Patrichi, Consilier Superior, Transport Naval, Ministerul Transporturilor.

Consilierul Superior, Transport Naval, din Ministerul Transporturilor, a mai declarat că pentru Canalul Dunăre-București, s-a finalizat, în anul 2014, identificarea coridorului de expropiere. Proiectul este cuprins în rețeaua de căi navigabile și se lucrează la documentația necesară în vedere solicitării de fonduri.

”Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice aduce avantaje pentru părțile implicate. Printre principalele avantaje pentru ofertanți se numără: numai ofertantul câștigător va trebui să depună documente de calificare – documentul unic european de achiziții publice; facilitarea accestului IMM-urilor la proceduri prin divizarea contractelor mari în loturi – regula ”aplică” sau ”explică”. Practic, divizarea pe loturi va deveni regula și nu excepția; încurajarea comunicării prin mijloace electronice: de exemplu, după septembrie 2018 transmiterea ofertelor pe cale electronică va fi obligatorie”, a declarat Alina Bilan, Partener, Coodonator Infrastructură, Achiziții Publice, Concesiuni, PPP, ONV LAW.

Alina Bilan a mai afirmat că raportul cel mai bun preț-calitate va deveni un concept imperativ în atribuirea contractelor. Pe scurt, va dispărea ”tirania” prețului cel mai mic.

”Salutăm faptul că masterplanul general de transport a fost suspus dezbaterii publice. Nu mai vrem proiecte propuse de interese politice fără o fundamentare tehnică asumată. Există și în actualul masterplan elemente perfectibile și credem că trebuie să existe un mecansim pentru actualizarea periodică a acestuia, dar cu implicarea specialiștilor din domeniu”, a afirmat Laurențiu Plosceanu, Președinte, Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții – ARACO.

Potrivit acestuia, primii 100 de antreprenori din domeniu realizează cumulat 90% din cifra de afaceri (CA) a sectorului. Dintre aceștia, 35 nu sunt români și au realizat 40% din CA totală a domeniului. Investițiile acestora însumează numai 17% însă.

”SACE nu furnizează finanțare directă, dar facilitează obținerea finanțării bancare sau comerciale în cazul în care achizitionați echipamente și servicii de la firme din Italia, sau în cazul în care sunteți filiala din România a unei firme italiene”, a declarat Roxana Gherman, Senior Analyst, Bucharest Office – Central and Eastern Europe, SACE SpA.

Potrivit acesteia, SACE are în Europa Centrală și de Est o expunere de 2,14 miliarde euro și o expunere de 497 milioane euro în Romania.

„Certificatul de amânare de la plata în vamă a TVA se obţine de către persoanele care: au o valoare cumulată a importurilor de cel puţin 100 milioane lei, operatorii economici autorizaţi şi operatorii autorizaţi pentru procedura de vămuire la domiciliu”, a declarat Mihai Petre, Senior Manager, Customs & Global Trade, Deloitte România.

Acesta a explicat că statutul de AEO nu implică utilizarea obligatorie a procedurii de vămuire la domiciliu, ci facilitează accesul la această procedură. În cazul în care un operator AEO solicita autorizarea procedurii de vămuire la domiciliu, la momentul autorizării autorităţile vamale consideră o mare parte din condiţii ca fiind deja îndeplinite.

”Prin sistemul AEO se pot oferi facilități acelor firme care sunt dispuse să-și achite și să-și îndeplinească formalitățile în conformitate cu normele legale. Certificarea AEO nu este o autorizație ci piatra de temelie de la care pleacă construcția noului cod vamal al UE, care are față de anteriorul o aplecare spre simplificărea relațiilor dintre părțile implicate. Se bazează pe agenții economici de încredere”, a declarat Liviu Tache, Șef Serviciu investigatii vamale și control ulterior, Direcția Generală a Vămilor.

Traficul aerian va creşte în România cu peste 30% până în 2019

Cea de-a doua sesiune i-a avut ca moderatori pe Daniel Dragan, Managing Partner, Business Mark și pe Mihai Furtună, Partener, Coodonator Aviație, ONV LAW.

Vorbitorii celei de-a doua sesiuni au fost: Ivona Stan, Consilier Afaceri Europene, Direcția Transport Aerian, Ministerul Transporturilor, Cosmin-Cătălin Pestesan, Manager Public, Șef Serviciu Infrastructură, Navigație Aerianăși Mediu,Direcția Transport Aerian, Ministerul Transporturilor, David Ciceo, Preşedinte, Asociaţia Aeroporturilor din România, Director General,  Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, membru al Consiliului Director al ACI EUROPE și Fănică Carnu, Director General Adjunct, ROMATSA.

În România există 4 aeroporturi în subordinea Ministerului Transporturilor, 12 aeroporturi în subordinea Consiliilor Judeţene, un aeroport privat în Tuzla şi un alt aeroport aflat în construcţie în Braşov.

„După aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007, ca urmare a liberalizării pieții transportului aerian, traficul aerian de pasageri pe aeroporturile din România s-a dublat, înregistrând o creștere de 92% în 7 ani (comparație între anul 2006 înaintea aderării la UE și 2013 la 7 ani după aderarea la UE). În conformitate cu Cartea Albă a Transporturilor traficul aerian la nivelul Uniunii Europene urmează a se dubla până în anul 2050, ceea ce înseamnă o creștere continuă și pentru România”, Cosmin-Cătălin Pestesan, Manager Public, Șef Serviciu Infrastructură, Navigație Aerianăși Mediu,Direcția Transport Aerian, Ministerul Transporturilor.

Potrivit acestuia, conform documentului EUROCONTROL/STATFOR 502, dacă la nivelul UE se preconizează o creștere cu 22% a traficului aerian în perioada 2012-2019, în ceea ce privește România, pentru aceeași perioadă, această creștere este previzionată la 30,8%, ceea ce înseamnă o creștere anuală de 4,4% a traficului aerian.

„Ajutoarele pentru investiţie acordate aeroporturilor, fie sub forma unor ajutoare individuale, fie în cadrul unei scheme de ajutoare, pentru a fi compatibile cu piaţa internă  trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe cumulative: contribuţia la un obiectiv de interes comun bine definit: sporirea mobilităţii cetăţenilor Uniunii şi conectivitatea regiunilor, decongestionarea traficului aerian în principalele noduri aeroportuare din Uniunea Europeană, dezvoltarea regională; necesitatea intervenţiei statului: Comisia consideră că, în condiţiile de piaţă actuale, pot fi identificate mai multe categorii de aeroporturi, precum şi viabilitatea lor financiară respectivă”, a declarat Ivona Stan, Consilier Afaceri Europene, Direcția Transport Aerian, Ministerul Transporturilor.

Aceasta a precizat că pentru o perioadă de tranziţie de 10 ani, ajutoarele de exploatare acordate aeroporturilor regionale pot fi declarate ca fiind compatibile. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte aeroporturile cu un trafic anual mai mic de 700.000 de pasageri, după o perioadă de patru ani, Comisia va reevalua perspectivele de rentabilitate ale acestei categorii de aeroporturi pentru a evalua necesitatea de a concepe reguli speciale pentru a percepe compatibilitatea ajutoarele de exploatare în favoarea acelor aeroporturi cu piaţa internă.

”În ceea ce privește absorbția fondurilor europene în domeniul aviației civile, nu suntem deloc mulțumiți. Stăm cel mai prost la acest capitol. Polonia a avut o rată de de absorbție de 100%. La fiecare 1 euro investit a primit înapoi 3 euro. La noi nu a fost posibil pentru că ne-am impus singuri anumite limite. Polonia în schimb a putut folosi fondurile pentru absolut orice, inclusiv pentru aeroporturi noi. Cei care au făcut masterplanul pentru aviația civilă au făcut erori majore. Este clar că nu cunoșteau domeniul și nici termenii implicați”, a declarat David Ciceo, Preşedinte, Asociaţia Aeroporturilor din România, Director General,  Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, membru al Consiliului Director al ACI EUROPE.

David Ciceo este de asemenea de părere că va crește traficul în România și că trebuie să pregătim în acest sens o infrastructură adecvată. Pentru Cluj se așteaptă o creștere a traficului aerian de pasageri de 10% anul viitor.

“În 2015, programul de modernizare, început în 2010, pentru ROMATSA Comm. Network va f i finalizat. Acesta va permite complianţa serviciilor ATM asupra unei reţele de servicii multiple care integrează voce şi comunicarea de date, sigur şi eficient. De asemenea, costurile aferente vor scădea semnificiativ şi va creşte felxibilitatea serviciilor de comunicare”, a declarat Fănică Cârnu, Director General Adjunct, R.O.M.A.T.S.A.

Alte teme dezbătute au fost:

  •  Master Planul General de Transport – strategia de investiții în infrastructură pentru perioada 2014-2030
  • Importanța dezvoltării infrastructurii în România pentru economie și impactul asupra investitorilor
  • Perspective privind sistemul de transport în România: eficiență economică, sustenabilitate, siguranță
  • Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în România. Proiectele incluse în Master Planul General de Transport pentru perioada 2014 – 2020.
  • România şi programele europene/globale de dezvoltare. Noi tehnologii privind managementul traficului aerian
  • Aspecte și reglementări europene privind siguranța aeroportuară. Legislația privind securitatea aviatică

Infrastructura din România în cifre

  • Aproximativ 650 de kilometri de şosea de mare viteză
  • Densitatea autostrăzilor este în România de 10 ori mai mică decât media europeană (aproximativ 2 km/ 1000 kmp față de 20 km/ 1000 kmp)
  • Cel mai mare număr de locuitori/km de autostradă din Europa – aproximativ 36.500 locuitori/ km
  • Aproximativ 10.800 km de căi ferate, cu o densitate comparabilă cu media europeană
  • 27.000 de mii tone  de mărfuri sunt transportate anual pe canalele navigabile și 39.500 de mii tone pe mare
  • 10,5 milioane pasageri (fără tranzit) în 2013 pe cele 16 aeroporturi din România
  • 7,65 milioane pasageri pe Henri Coandă Otopeni în 2013 (aproximativ 70% din trafic)

Infrastructure Forum a fost organizat cu sprijinul AAR și ARACO.

Partenerii evenimentului au fost: ONV Law, SACE și Biroul de Traduceri Champollion.

Partenerii media ai evenimentului au fost: Govnet, Efin, Legal Magazin, Limonade, Profit360, Catalog-cursuri.ro, Jurnaluldeafaceri.ro, Promoafaceri.ro, Calendar evenimente, Akcees, Business 24, Ziare.com, Market Watch, Debizz, Learn & Go, 4 Career, MLM News.

Despre BusinessMark

BusinessMark este o companie care oferă servicii integrate de B2B, oferind clienţilor săi  modele de dezvoltare complexe, conectându-i în mod direct cu mediul de afaceri şi creând oportunităţi de parteneriat strategic. Atât prin organizarea de evenimente business, cât și prin serviciile de B2B Public Relations oferite, BusinessMark își propune să vină în întâmpinarea partenerilor săi cu strategii de comunicare și promovare centrate pe business matchmaking și crearea de oportunități de dezvoltare. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.business-mark.ro .

Iti place articolul? Da-i Share:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

NEWSLETTER
* = câmp necesar